Cu mintea la… SF

Science fiction-ul este bun pentru neuroni

Anihilare – filmul și cartea

Aveam ”Anihilare” pe raftul cu cărți pe care vroiam să le citesc de aproximativ un an. Dar nu m-am învrednicit să pun mâna pe ea decât atunci când a apărut filmul. Eram foarte curioasă să văd despre ce este vorba și la câteva zile după ce tot am văzut recenzii pe YouTube – fără spoliere! – m-am hotărât să deschid cartea.

”Anihilare” a fost o surpriză plăcută. Un roman cerebral, care se apropie la un fir de păr de horror. Filmul a fost la egal cu cartea. Din punct de vedere vizual este impecabil. Ideile principale sunt păstrate, însă au schimbat masiv personalitatea și motivațiile personajului principal. Înțeleg de ce au făcut asta. Este greu să simpatizezi o persoană care nu se simte bine în compania altor oameni, care este focusată mai mult pe viața ei interioară și căreia îi este greu să empatizeze cu alții. Unde mai pui că este foarte greu să transpui asta pe ecran.

Inevitabil, cartea este mult mai nuanțată și are curenți emoționali și intelectuali mult mai complecși. Descrierea zonei X mi s-a părut mai interesantă în carte, însă versiunea din film este pe același nivel. Compensează speculațiile și elementele mărunte cu imagini tulburătoare și pline de poezie vizuală, care sugerează destul de mult.

Finalul din carte este ambiguu și plin de întrebări. Filmul îți servește ceva mai ”hollywoodian”, adică este mai mură-n gură și inventat de cineast. Este însă inteligent și logic din punctul de vedere a ceea ce s-a întâmplat până atunci.

Ce are cartea în plus este narațiunea la persoana întâi, care te face să speculezi mult mai mult. Unde mai pui secretoșenia în care este cufundată fiecare etapă din carte, deoarece un guvern trebuie să facă întodeauna lucrurile alambicat și aproape ilogic. În film lucrurile sunt un pic mai directe. Este o alegere bună, cred că altfel ar fi fost mult prea criptic pentru răbdarea multora.

Trebuie să recunosc că Alex Garland, regizorul și scenaristul acestui film, a avut mult curaj să ia o carte atât de complexă și să o pună în imagini. Unde mai pui că face acest lucru destul de bine. Este adevărat, nivelul efectelor speciale din ziua de astăzi îl ajută mult, însă este meritul lui că reușeste să transforme un concept în imagini. Mulți au considerat acest film se împiedică oarecum de propiile picioare, deoarece încearcă prea mult să fie elevat și inteligent. Având însă în vedere cartea, eu zic că Garland a făcut o treabă mai mult decât decentă.

Una peste alta, ambele au fost o încântare. Cartea pentru neuroni iar filmul pentru ochi. Dacă este un lucru asupra căruia cam toți criticii de film sunt de de acord este că ”Annihilation” este absolut superb din punct de vedere vizual. Le recomand cu căldură pe amândouă.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s

Information

This entry was posted on 13 May 2018 by in ET CETERA, Pentru cunoscători and tagged , , , .

Arhivă

Follow Cu mintea la… SF on WordPress.com
%d bloggers like this: