Cu mintea la… SF

Science fiction-ul este bun pentru neuroni

Furtuna în paharul cu apă al SF-ului românesc – partea a doua

Dacă sunteţi interesaţi de o nouă rundă de explicaţii despre ce vreau eu de la univers când scriu pe acest blog, vă invit să citiţi rândurile de mai jos. Pentru cei pasionaţi 🙂 , runda 1 o găsiţi aici.

Mi se pare tare amuzant cum de o vreme, pe toate grupurile de Facebook, reviste online şi surse care se ocupă de SF în România se pune problema cine suntem noi (adică Blogosfera SF&F) şi de ce ne dăm cu părerea. Dar mai ales în folosul cui ne exprimăm noi aşa de categoric când spunem că ne place sau nu o carte. Apoi, inevitabil, se ajunge la ideea dacă ar trebui să ne dăm cu părerea având în vedere că nu avem studii de specialitate, nu suntem profesionişti, nu ne-am declarat intenţiile, etc.

Eu aveam impresia că „meseria” de cititor este una democratică. Adică, orice poate să citească ce vrea, cum vrea şi când vrea. Apoi, dacă vrea să discute despre cartea respectivă, este treaba lui. Ceea ce fac eu. Dar într-o variantă un pic mai publică şi prin scris, nu prin viu grai. Asta este singura mea declaraţie de intenţie: să povestesc celor care sunt interesaţi despre cărţile pe care le-am citit. Dacă vrei să mă iei în serios, atunci foarte bine. Dacă consideri că sunt un biet suflet rătăcit într-o lume care nu o înţeleg, iarăşi bine.

Acum, dacă vrei să mă consideri păpuşa unor interese obscure sau victima inocentă a unor jocuri de culise oneroase conduse de fantasticele de „bogate” edituri româneşti, este dreptul tău. Îmi obosesc degetele de pomană să scriu explicaţii. Dacă eşti încă nehotărât, spune, ce ţi se pare mai plauzibil:

  1. Nişte oameni care scriu despre acelaşi lucru s-au întâlnit şi au spus „hai să facem ceva împreună să promovăm scriitorii români” (ia în considerare că SF-ul este o nişă extrem de strâmtă în România şi eventual o să îi întâlneşti pe cei care se învârt pe acolo).
  2. Câteva edituri au pus la cale un plan elaborat prin care să îşi promoveze cărţile, care presupune recrutarea unor oameni, recompensarea lor într-un fel sau altul şi decizii comune despre ce se analizează şi care o să fie părerile fiecăruia.

Ei, unde ar tăia mai bine  briciul lui Occam?

Sănătate şi numai bine!

Advertisements

7 comments on “Furtuna în paharul cu apă al SF-ului românesc – partea a doua

  1. Val
    29 April 2018

    Imi place ce zici, dar nu si greselile de exprimare. Cand nu folosesti corect care – pe care… De asemenea, corect este briciul lui Occam, sabia este a altuia.

    Like

    • Cu mintea la SF
      30 April 2018

      Mulțumesc pentru observații. Am făcut corecții. Nu garantez că am modificat tot ce trebuia însă îmi asum miopia care vine o dată cu exercițiul de a-ți scrie gândurile.

      Like

  2. Pingback: Choice – Livia Furia | Cu mintea la... SF

  3. mmcpflorin
    8 March 2018

    E bine să se întâmple ceva, decât să se întâmple… Nimic. În pahar, vreau să zic. 🙂

    Like

  4. sebastianmihail
    7 March 2018

    O conspiraţie demnă de un roman… SF. 😀

    Liked by 1 person

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

Information

This entry was posted on 7 March 2018 by in ET CETERA and tagged , .

Arhivă

Follow Cu mintea la… SF on WordPress.com
%d bloggers like this: